Eu habar n-aveam cum se desfăsoara o angajare. Nici din punctul de vedere al unui angajat, nici din cel al unui angajator. Am avut norocul să fiu recrutat de fiecare dată si n-am completat un cv in viata mea. Interviurile pe care le-am avut ca posibil viitor angajat au fost informale, la o bere sau un suc. Unii vor spune că asta e un defect, dar mie imi convine.

Dar am inceput să recuperez pentru ca am zis si noi să angajăm doi oameni si cum în firmă sunt doar doi it-isti, pe ei a picat responsabilitatea de a monitoriza aplicantii la job. Adică pe mine si pe Mihai. Si asta imi da experientă.

Pentru a vă demonstra că nu vorbesc în van vă voi prezenta două concluzii trase de mine in decursul unei luni cât a fost publicat anuntul pe eJobs.

Să pregătim terenul: auzisem povești horror cu taximetristi care doresc să devină programatori php. De asemenea stiu că e la modă să spui că stii "php si mysql" desi n-ai habar de chestii elementare. Asa că am compus un anunt în care am detaliat putin ce ar trebui să stie candidatul pentru a evita oameni care aplică doar de dragul de a aplica. De exemplu: dacă n-ai un portofoliu cu lucrări, fie si personale sau proiecte de facultate, nu aplica. Dacă nu stii ce-i aia DOM sau un template si de ce e rău să amesteci cod php cu html, nu aplica.

Prima teoremă a lui Void: Suntem în secolul vitezei si românii se adapteaza repede la orice, deci si la acest lucru. Drept urmare un anunt de angajare este citit nu complet, nu in diagonală, ci în frânturi de diagonală. Românul a dobândit abilitatea extraordinară de a identifica diverse cuvinte cheie, ca "php" sau "html", fără a citi de fapt anuntul.

Corolar la prima teoremă a lui Void: În 90 % din cazuri timpul petrecut de mine citind cv-ul unui candidat este cu mult mai mare decât timpul pe care el l-a petrecut citind anuntul meu de angajare (care timp îl estimez la 2 secunde, rezultat la care am ajuns prin diverse metode empirice).

A doua teoremă a lui Void: Pentru multi români o a doua adresă de email, una serioasă, este un lucru negândit. Nu e nimic anormal în a aplica la un job folosind adrese de email ca "droggy82" sau "sexy_mary2001", nu-i asa?

Corolar la a doua teoremă a lui Void: Desi hulit de multi, Hi5 devine o sculă minunată pentru un angajator care îsi poate vedea candidatul în pozitii din ce în ce mai indecente sau poate afla lucruri pe care lumea nu le scrie de obicei in cv.

De exemplu, dintre cei care au aplicat, majoritatea nu aveau experienta deloc. Nici portofoliu. Unii cred că o diplomă de la nu stiu ce curs obscur de html te califică automat. Si asa mai departe. Dintre cei mai interesanti candidati avem:

1. Studentul la arte care ne arată picturile sale si un site care induce epilepsie. Noi n-am cerut nici Flash, nici pictură.
2. Domnisoara care n-are nici o treabă cu web-ul dar care a lucrat la vreo patru restaurante.
3. Domnisoara profesoară de liceu care are cont pe Hi5 cu poze gen Libertatea, pagina 5, în niste cizmulite mov bestiale cocotată pe un scăunel.
4. Un guru care si-a trecut la lista de aptitudini folosirea Strong DC++ si ODC.
5. Studentul politehnist care si-a trecut toate cursurile făcute la facultate la lista de cunostinte.

Evident, lista poate continua dar mă opresc aici. Doar 3 oameni care au aplicat sunt potriviti. Trei.

Asa ca, cu riscul de a mă repeta, încă angajăm. :)