Săpând prin cd-urile de acum vreo 8 ani după niște bucăți de cod am dat peste proiectul meu Manelix, o clonă de Prepelix începută acum mult mult timp. Personajele principale erau doi rockeri homosexuali, Bubu și Johnny, cu care am facut vreo doi ani benzi desenate în timpul orelor pasionante de liceu. Åži care aproape m-au exmatriculat. Subiectul jocului ar trebui să fie clar pentru cei care au jucat Prepelix.
Fac o paranteză pentru a vă mărturisi că vin dintr-o familie artistică și am moștenit-o și pe mama (care desena) și pe tata (care cânta la vreo trei instrumente). Am luat lecții de pian în tinerețe și le-am uitat aproape în întregime apoi. Am fost “inginer de sunet” și “webmaster of puppets” pentru Godless și am cântat cu un amic la Casa de Cultură din Onești muzică ambientală sub numele de Technologic. Am reușit performanța de a fi unul dintre puținii oameni care au făcut-o pe nevasta lui Grigore Moisil să-și pună mâinile la urechi deși interpretarea mea a Knocking on Heaven’s door nu a fost așa cruntă. Și am compus muzică pentru jocuri. Povestea cu sunetele s-a terminat undeva pe la începutul facultății, am tot plănuit să o reiau însă încercările au eșuat lamentabil.
